Tipuri de instrucțiuni

 
   Instrucțiunile unui calculator se împart în 4 grupe:
   - instrucțiunile operaționale, care efectuează operații aritmetice și logice asupra datelor specificate prin operanzi;
   - instrucțiuni de transfer, care deplasează informația între registre și/sau locații fără a modifica informația transferată;
   - instrucțiuni de salt, care în urma verificării unor condiții, modifică analiza și execuția secvențială a instrucțiunilor din program;
   - instrucțiuni de intrare-ieșire care permit comunicarea calculatorului cu exteriorul.
   Instrucțiunile operaționale prelucrează datele păstrate în locațiile memoriei interne și în registrele procesorului. Cele mai cunoscute instrucțiuni ale acestei grupe sunt cele care efectuează operațiile aritmetice de bază: adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea.
   Instrucțiunile logice de tipul ȘI, SAU, NU sunt instrucțiuni operaționale care acționează asupra pozițiilor individuale ale informației binare. În categoria instrucțiunilor operaționale întîlnim și instrucțiuni de tipul: șterge conținutul unei locații sau al unui registru, complementează conținutul unei locații, crește cu o unitate conținutul unui registru etc. În fine, în categoria instrucțiunilor operaționale sunt incluse instrucțiunile de deplasare a informației, în care partea de adresă a instrucțiunii conține un număr întreg, care specifică numărul pozițiilor cu care se face deplasarea.
   Instrucțiunile de transfer deplasează informația dintre locațiile memoriei interne, între registre sau între locații și registre fără a altera conținutul informației transferate. Instrucțiunea trebuie să specifice explicit sau implicit adresa-sursă și adresa de destinație a transferului. În timpul transferului și după transfer, informația din sursă rămîne neschimbată. Cele mai uzuale instrucțiuni ale acestei grupe sunt cele prin care conținutul unei locații trece într-un anumit registru, registrul acumulator, precum și instrucțiunea de transfer invers: dintr-un registru într-o locație a memoriei interne.
   Instrucțiunile de salt se utilizează pentru modificarea ordinii de execuție a instrucțiunilor. În mod normal, instrucțiunile unui program sunt analizate și executate în mod secvențial, în ordinea în care sunt așezate în memorie. Această ordine poate fi schimbată cu ajutorul instrucțiunilor de salt condiționat sau necondiționat.
   Instrucțiunile de salt condiționat permit alegerea continuării programului pe o anumită ramură, în funcție de o condiție de test realizată. Folosirea instrucțiunilor de salt condiționat sau posibilitate utilizatorului să introducă decizii logice în procesul execuției programului.
   O instrucțiune de salt necondiționat conține, în partea de adresă, adresa instrucțiunii care va fi executată în continuare.
   Instrucțiunile de intrare-ieșire permit comunicarea calculatorului cu echipamentele periferice. Echipamentul cu care se va efectua operația de intrare-ieșire se specifică în partea de adresă a instrucțiunii. De regulă, instrucțiunile de acest tip conțin atît informații legate de natura schimbului de date, adică introducerea sau extragerea lor, cît și comenzi necesare funcționării corecte a periferiei. Tot în aceste instrucțiuni se specifică și registrele sau locațiile în care vor fi depuse sau din care vor fi luate datele respective.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu