Conform acestei scheme, calculatorul numeric conține următoarele unități funcționale:
- o unitate de memorie pentru a înmagazina datele inițiale, intermediare și finale ale problemei, precum și instrucțiunile care indică secvența calculelor;
- un dispozitiv aritmetic și logic necesar efectuării operațiilor aritmetice și logice elementare;
- unul sau mai multe dispozitive de intrare, respectiv, ieșire, necesare comunicării din exterior cu calculatorul;
- un dispozitiv central de comandă și control care generează o succesiune de semnale de comandă necesare executării secvențiale a instrucțiunilor.
Dispozitivul aritmetic și logic și dispozitivul central de comandă formează unitatea centrală de prelucrare a informației sau, mai pe scurt, procesorul.
Memoria calculatoarelor moderne este organizată în 2 niveluri, și anume: o unitate de memorie internă cu o viteză mare de lucru și una sau mai multe unități de memorie externă cu o viteză mai redusă, însă cu o capacitate mult mai mare decît cea a memoriei interne.
Memoria internă (numită uneori memorie principală, centrală sau operativă) păstrează programul în curs de executare și datele folosite de acesta, prezența ei fiind o condiție esențială pentru funcționarea calculatorului.
Memoria externă are rolul de a păstra cantități mari de informație și programe folosite frecvent pentru a putea fi aduse într-un interval de timp mic în memoria internă. În prezent ca memorii externe sunt utilizate unitățile cu discuri sau benzi magnetice, unitățile cu discuri optice etc.
Unitățile de memorie externă și dispozitivele de intrare-ieșire sunt numite echipamente periferice.
Pentru a asigura o interacțiune eficientă a procesorului, a memoriei interne și a echipamentelor periferice, în cazul calculatoarelor personale schema funcțională se realizează fizic conform schemei-bloc prezentate în figura de mai jos.
Din analiza figurii de mai sus rezultă că toate calculatoarele moderne au o configurație modulară. Fiecare modul, și anume controlerul, imprimantele, unitățile de disc magnetic etc., funcționează și, în consecință, pot fi incluse sau excluse din componența calculatorului independent unul de altul. Prin urmare, configurația calculatorului poate fi modificată în funcție de destinația sistemului de calcul.
De exemplu, un sistem editorial va include mai multe tipuri de imprimante: mecanice pentru textele în curs de prelucrare, laser sau color pentru paginile machetate deja, cititoare de desene și fotografii (scanere) etc. Un sistem destinat gestionării rapide a unui volum mare de date va include mai multe discuri magnetice, iar un calculator utilizat pentru montarea filmelor video va fi dotat cu camere de luat vederi și vizualizatoare de o rezoluție adecvată, cu tastaturi similare pupitrului regizoral etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu